SCLIPIRI DE STELE :: Poezii pentru concurs

Aneta GEORGESCU · MEMBRU DE ONOARE

(pentru concursul din aprilie)

LA FEL CA TİNE…Sİ EU SUNT…

ªi eu sunt dorinþã ºi vis,
Trãiri din cuvântul nescris,
Ecou de cântãri ce aleargã prin vers,
Focul nestins din Univers,
Adâncul de lacrimi din inimi plângând,
Noianul de gânduri, ades hoinãrind…

Aneta GEORGESCU · MEMBRU DE ONOARE

POEZII PENTRU CONCURS

VOİ ZBURA…

(acrostih)

Amarul din suflet,
Noianul de gânduri,
Ecoul de strigãt,
Tristeþea din timpuri
Au vrut sã mã-ngroape!

Gândeau…cã se poate!

Eu sunt un vlãstar!
O clipã din vis!
Rodul gândului hoinar,
Greu de învins!

Eu ºtiu sã mã lupt
ªi…de cad…mã ridic…
Cu visul zburând,
Uitând cã am plâns!

24 martie 2007 Vaslui

UN VİS...

Sã te re-ntorci, aºtept în orice clipã,
Sã te privesc, sã îmi zãmbeºti, sã te ascult!
Sã mi te-aducã dorul pe-o aripã,
Sã te revãd curând ºi...sã te simt!

În poala mea, sã-þi laºi uºor, tu, capul,
Sã stai, sã te alint, sã te mângâi...
Sã uit aº vrea...
Sã uit de tot...
Cu mine sã rãmâi..!

E-un vis ºi-un dor ce nu se va-mplini!
E-o zi...ce o aºtept...ºi ea nu vine!
E-un vis...pe care tu nu-l ºtii...!
ªi...dacã-ai ºti...?!

Putea-vei, TU, sã mã iubeºti pe mine...?!

Aª VREA SÃ Vİİ

Aº vrea sã vii ca sã-mi aduci buchetul
ªi sã mã uit la fiecare floare,
Sã vãd dacã zãresc, printre petale,
Sclipirea de iubire ce mã doare...!

În mijloc de buchet dacã gãsesc
O stea cu flori de rouã nesecatã,
Voi ºti iubirea sã o preþuiesc
Mai mult decât aº fi putut vreodatã...!

05 februarie 2007

DE ZİUA TA

De ziua ta,
Þi-aº trimite-n somn o stea...
Când va sclipi sã-þi aminteºti
De visele de-amor ºi sã-þi doreºti
Ca sã-mi apari în prag în miez de noapte,
Sã mã strângi la piept ºi sã-mi spui ºoapte,
Ce doar îndrãgostitul poate spune,
Când stelele ºi luna sunt ,,genune''...

De ziua ta,
Þi-aº trimite o cicoare
Ca sã-þi ºopteascã-albastrele-i petale
ªi sã te-aducã-n câmpul plin de flori,
Unde te-aºtept pãtrunsã de fiori...
Dansând, apoi, cu fluturi, înconjuraþi de soare,
Osteniþi, ne-om aºeza pe-o floare...

Rãmâne-vom în vrajã multã vreme,
Pânã luceferii vor vrea ca sã ne cheme
Cu cântul lor ºi, legãnaþi de stele,
Vom merge mânã-n mânã printre ele... !

GHİOCELUL MÃRÞİªOR

Privind la ghiocelul mãrþiºor
Tresar, înfioratã de-al tãu dor,
ªi mi te-nchipuiesc cuprins în braþe
ªi legãnaþi de-un foºnet de mãtase…

Când ghiocelul, floarea, ºi-a deschis,
Am simþit sãrutarea ce-ai trimis,
İar buzele fierbinþi, ce le doresc,
În ºoaptã, mi-au spus, parcã, TE İUBESC!

Rãmâne ghiocelul în ascuns,
Purtând, în tainã, dorul tãu aprins,
İar eu aºtept, visând în orice clipã,
Sclipiri de dragoste nestinsã…

7 martie 2007 İaºi

ÎNTREBÃRİ FÃRÃ RÃSPUNS

De ce, dorinþi,ce rãtãcesc prin gând,
Nu îndrãznesc sã iasã la luminã,
İar visele le vãd mereu plângând
Când stelele rãsar ºi este lunã plinã?!

De ce, iubiri,ascunse într-un vers,
Nu pot,calea-mplinirii,sã gãseascã?!
Ele plutesc hoinãrind prin univers
Sperând la clipa ce nu vrea sã soseascã…!

De ce, vibrãri de cânt nu pot sã rãscoleascã
Încremeniri de timp din viaþa noastrã?!
İar noi rãmânem cu amintiri ce sunt…
Dureri de vis…scrise-ntr-un cuvânt!

9 martie 2007 İaºi

TE-Aª TRANSFORMA ÎN STEA

De-ai vrea ca sã primeºti în fiecare searã
Dorinþele ce rãtãcesc în þãri de vis,
Te-aº lua la mine-n poalã
Sã te alint, sã te sãrut nespus…!

De m-ai dori mai mult decât se poate
ªi dacã ai vrea, la piept, ca sã mã strângi,
Aº renunþa la tot ºi toate
ªi mi-aº petrece zilele iubind…!

De-ai renunþa la singurãtatea ta
ªi de-ai accepta vibrãrile de cânt,
Te-aº transforma în stea, te-aº pune-n sân
ªi noaptea, pe ascuns, te-aº sãruta…!

12 martie 2007 İaºi

ALİNTÃ-MÃ ÎN FİECARE SEARă

Alintã-mã în fiecare noapte
Cu vorbe dulci rostite-n ºoapte,
Cu mângâieri de clipe neuitate,
Cu taine ce le vreau descãtuºate…!

Te-aº alinta ºi eu, searã de searã,
Dar dorurile vin ºi pleacã iarã,
İar visele rãsar ºi se destramã
ªi eu rãmân…cu-o lacrimã amarã!

DOAR CLİPA NE PRİVEASCÃ

Mai stai puþin cu mine!
Sunt singurã ºi–mi este dor!
Tristeþea, dacã vine,
Alung-o, tu, usor!

Alintã-mã cu ºoapte,
Cu mângâieri ce sunt
Noian de gânduri multe
Rostite-ntr-un cuvânt!

İa-mã, apoi, în braþe,
Mã strânge lângã piept,
Priveºte-mã în faþã
ªi mã sãrutã-ncet!

Nimeni sã nu mai ºtie!
Doar clipa, ne priveascã!
ªi…sã nu ne pedepseascã
De ce-ar urma sã vie!

25 martie 2007 Vaslui

CRINUL ALB

Pe crinul alb, sfios, timid,
M-aplec ºi îl ridic!
Îl mângâi ºi-l sãrut un pic,
ªi-i torn o lacrimã-n petalã
Ca s-o alinte ºi...disearã,
Sã o sãrute ºi s-o puie
La cãpãtâi ºi-apoi sã-i spuie
Cuvinte dulci de alinare,
Sã-i alunge din întristare.

N-aº vrea ca norii sã mai vie,
Sã mi te ia de lângã mine
ªi sã rãmân însinguratã
Doar cu tristeþea-mpreunatã…!

23nov.2006

ÎMİ PLAC ªİ PİCURİİ DE PLOAİE

Îmi place sã aud cum creºte iarba,
Cum vantul, frunzele, vibreazã în pãdure
ªi ciripit de pãsãri, pe oriunde,
În visul meu, te vad ades pe tine...!

Îmi place sã visez la cer cu stele,
La luna care plânge în tãcere
ªi la luceferii ce strigã-n noapte,
Durerile ce sunt în ºoapte...!

Îmi plac ºi picurii de ploaie,
Ce cad ºi-mi scaldã faþa,
Cãci, doar aºa, cei de pe stradã,
N-au cum sã-mi vadã lacrima...!

10 nov.2006

PRİMEªTE...!

Primeºte cupa ce este plinã
Numai de dor si de luminã!
Goleºte-o toatã ºi-apoi îmi spune
De simþi fiorul ce te pãtrunde...!

Primeºte gândul ce mã-mpresoarã
Sã te cuprindã ºi-apoi, în poalã,
Sã mi te-aducã, doar într-o clipã,
Ca sã te mângâi...fãrã de fricã...!

Primeºte-mi visul ºi lacrima care...
Mai curge încã ºi încã mai doare
ªi-adun-o în palmã, sãrut-o ºi fã-o
Mai purã ca picãtura de rouã...!
Decembrie 2006

LASÃ CERUL SÃ NE CUPRİNDÃ

Lasã luna ca sã stea de veghe,
Când noi vom merge mânã-n mânã
ªi stelele sã-mprãºtie miresme,
Când mã priveºti ºi-mi spui o vorbã bunã!

Lasã cerul, azi, sã ne cuprindã!
Covor de flori, astearnã-ne pãmântul,
Ca sã ne-mbrãþiºãm ºi-apoi, în tainã
Ne-om înveli...doar cu cuvântul...!

Vaslui 26nov.2006

Tİ-OR SPUNE FLORİLE CU ROUÃ

Sãrutul meu sã-þi fie
Mângâierea-n miez de noapte,
İar glasul, cu ale lui ºoapte,
Speranþa ce-o sã vie!

Visarea-mi de departe
Doar luna sã þi-o spunã!
İar vraja de prin astre…
De inima-mi nebunã!

De doru-mi singuratic,
De lacrimile-n tainã,
Þi-or spune florile cu rouã
ªi picurii…când plouã!

PRİMUL FULG

Primul fulg sosit-a astãzi, chiar în zi de sãrbãtoare,
ªi s-a asezat pe fatã sã-mi aducã iar scrisoare.
El , prin recea-i mângâiere, mi-a vorbit de ziua-n care
Stãteai trist pe malul Dunãrii, privind deseori în zare...

Te rugai mereu la valuri sã m-aducã pe-nserat,
Sã mã strângi, sã-mi spui de tine ºi, apoi, de sãrutat...
Ziua-ntreagã-ai stat pe mal ºi-ai vorbit mereu cu zarea-
Ai plecat mai trist acasã, când s-a lãsat înserarea…

Primul fulg mi-a spus de doru-þi ºi de trista aºteptare
ªi-anceput apoi sã plângã de iubirea-n depãrtare...
Lacrima ºi fulgul, care s-a topit pe faþa-mi tristã,
S-or prelinge ºi vor plânge de iubirea ne-mplinitã!

DACÃ AI VENI IN PRAG DE PRIMAVARA

Adierile de vânt de mi-ar ºopti
Dorinþi, ce tu le þii în ascunziº de gând,
Aº aºtepta ºi raza care mi-ar vesti…
Sosirea clipei ce nu mai vrea sã plâng…!

Dacã ai veni în prag de primãvarã,
Mãcar o lacrimã, din douã, ca sã-mi ºtergi,
İar din dorurile ce mã-mpresoarã
O parte, doar, sã vrei sã le primeºti…!

De-ai apãrea când iubirile-nfloresc,
Învãluit de dor ºi de-un parfum anume,
În gânduri ce rãsar te-aº cuibãri
ªi nu te-aº mai lãsa! Te-aº þine lângã mine!

8 martie 2007 İaºi

SİNGURÃTATE

Mi-aº fi dorit...de ziua mea ...o floare!
Un crin sau o garoafã, sau lalea...
Dar...cine sã-mi aducã, oare?!
..............................................

Mi-aº fi dorit...de ziua mea un zâmbet!
Cum mai pot eu, astãzi, sã zâmbesc
Când am rãmas...la fel de-nsinguratã...
Cu lacrimi mari curgându-mi pân’ la piept...?!

Mi-aº fi dorit...de ziua mea...o ºoaptã!
Cine, la ureche, sã mi-o spunã
Când sunt strãinã-n casa mea strãinã
ªi nu mai ºtiu ce fac ºi-s o nãucã...?!

Mi-aº fi dorit...de ziua mea...un cântec!
Cine poate sã m-aline-n strunã
Când nu e nimeni- nici o vorbã bunã
ªi nici cuvinte-n ºoapte sã-mi rãsune...?!

21 septembrie 2005

İNİMA FRÂNTÃ

Plouã! Stau cu faþa cãtre cer
Ca picurii sã cadã
Pe faþa-mi brãzdatã de mister...

Încep ºi lacrimi ca sã curgã !
Se contopesc cu ploaia ºi...
Pãtrund profund în inima-mi frântã...!

Scaldatã sunt de picurii de ploaie
ªi mângâiatã-s de lacrimile care
Sfâºie sufletul în disperare...!

Cad în genunchi ºi strig la CERUL care
Îmi trimitea razele de soare,
Ca semn al iubirii venit din depãrtare... !

Las picurii de ploaie ca sã cadã
Pe sufletu-mi rãnit ºi-apoi,
Plângând, cãzutã la pãmânt,
Nu vreau nici cerul sã mã vadã!

Lunca Banului 1975

DİNCOLO DE PRUT
(amintiri din comunism)

Pe la LEOVA, ne-au închis!
Fraþii toþi, dincolo ni-s...!
Ei plâng ºi cântã cântece de dor
Cã au fost rupþi din þara lor...!
Vin pan' la mal, se uitã-n zare:
Ochii lãcrimeazã, privind în depãrtare!
De vãd pe cineva, ei fac cu mâna
ªi spun:,,Aici ºi noi vorbim ROMÂNA!
Iar altul strigã cu putere:
,, Sã-i spuneþi MAMEI mele
Cã-mi este dor ºi-as vrea sã mã mângâie!
O aºtept, la mine-n casã ca sã vie
Sã-ºi ea nepoþii pe genunchi,
Poveºti, ca sã le spuie,
Aºa cum doar bunica poate spune,
Despre strãmoºii cununaþi cu zâne...!
....................................................
Degeaba strigã si vãzduhul urlã!
Intre noi?!-A fost sãditã urã!
Duºmani au vrut, pe fraþi, ca sã-i despartã
ªi-au rupt din trupul ÞÃRII o bucatã,
Iar sufletul în douã ei ne-au frânt
ªi-om plânge cât vom fi pe-acest PÃMÂNT
Dacã nu vom uni ce ne e sfânt...!

24 ianuarie 2007